DNA dă cu tifla Poliției și scapă de un dosar exploziv privind fapte de corupție

Home » Dezvăluiri » DNA dă cu tifla Poliției și scapă de un dosar exploziv privind fapte de corupție

By admin on februarie 16, 2017. 4 Comments

Procurorii Serviciului Teritorial Bacău al Direcției Naționale Anticorupție au refuzat să facă cercetări într-un dosar pe motiv că nu ar exista elemente și date care să indice comiterea unor fapte de corupție. Decizia este absolut dubioasă, în condițiile în care, vorba ceea, faptele de corupție în dosarul respectiv se văd și din avion. Iar toate acestea se întâmplă dupa ce polițiștii nemțeni au înaintat DNA-ului, cu propunere de declinare, normal, un dosar ce conținea suficiente indicii privind săvârșirea unor fapte de corupție de către angajați ai Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Poliția Neamț a luat decizia de a declina dosarul la DNA în momentul în care a constatat că instrumentarea dosarului este de competența procurorilor anticorupție. Este vorba de ancheta penală în care polițiștii au demarat cercetări pentru a stabili dacă criblura aplicată pe DN 15D, care face legătura între Piatra Neamț și Roman, a influențat sau nu producerea unor accidente rutiere grave, soldate cu zeci de morți și răniți. Expertiza dispusă în cauză și realizată la un laborator autorizat din Sibiu a evidențiat faptul că pe drumul respectiv a fost aplicat un strat de criblură de piatră de râu și nu din piatră concasată de carieră, așa cum prevedea caietul de sarcini, dar și normele în vigoare. Mai mult decât atât, polițiștii care au făcut cercetări sub supravegherea unui procuror de la Parchetul Roman, au realizat că Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, ce se află în subordinea CNADNR, nu a acționat, așa cum era firesc, în momentul în care au apărut informații că criblura este de proastă calitate. Procurorul de caz a descoperit că firma care a executat această lucrare deținea documente care arătau că a făcut achiziții de piatră de carieră de la SC Calcarul Pojorâta și SC Lafarge România. Când au verificat la Calcarul Pojorâta, oamenii legii au aflat că aici nu există nicio factură care să ateste faptul că firma a furnizat criblură societății care a executat lucrarea. Mai mult, s-a stabilit că s-a furat cumplit, Direcția Regională Iași decontând lucrări care nu au fost executate. Concret, măsurătorile de pe teren au indicat că nu corespund cu cele din documente, referitoare la lungimea asfaltată, lățimea drumului și grosimea acestuia. Ceea ce am aflat noi pe surse, iar cu această ocazie află și procurorii anticorupție, este că în toată afacerea ar fi fost implicat un politician important al anilor 2000. Acesta ar fi intervenit pentru ca criblura de Pojorâta să se „transforme” în piatră de râu din râul Moldova. Bineînțeles că de pe urma acestei afaceri s-a câștigat bine, chiar foarte bine, însă vorbim de bani făcuți ilegal. Anchetatorii nemțeni au declinat dosarul în luna mai a acestui an la DNA cu propunere de declinare pentru fapte de corupție, respectiv abuz în serviciu. După nici o lună, dosarul a revenit la Neamț, deoarece procurorii anticorupție au concluzionat că ancheta nu este de competența lor, la mijloc fiind vorba de neglijență în serviciu. Și asta în condițiile în care, așa cum spuneam și la începutul articolului, este mai mult decât evident că în toată această poveste au fost comise fapte de corupție. De exemplu, putem discuta de trafic de influență, dacă se dovedește implicarea politicianului de care amintim, dar și de abuz în serviciu. Este evident că cineva a făcut bani mulți pe seama celor care și-au pierdut viețile în accidente rutiere petrecute pe DN 15D. Nu poți să vorbești de neglijență în serviciu, atunci când ai elemente, zicem noi, suficiente care indică săvârșirea unor fapte de corupție. Despre ce neglijență este vorba atunci când, cu bună știință, folosești un material neomologat? Iar șmecheria a băgat în buzunarele șmecherilor foarte mulți bani.

DN 15D, un drum al groazei

DN 15D a suferit în urmă cu zece ani un tratament bituminos de proastă calitate, după cum s-a constatat într-o primă fază a anchetei penale. Concret, expertiza atestă faptul că s-a folosit piatră de râu, material interzis la astfel de lucrări. Mai mult, CNADNR a decontat mai mult decât s-a executat. Măsurătorile au arătat o diferență de 700 de metri liniari pentru care s-a plătit în plus.

Lucrările de reabilitare a drumului DN 15D, cel care face legătura între orașele Piatra Neamț și Roman, au fost făcute într-o bătaie de joc. Asta au constatat polițiștii nemțeni care au demarat, în urmă cu doi ani, o anchetă pentru a stabili dacă starea carosabilului a influențat în vreun fel numărul mare de accidente rutiere petrecute pe acest tronson și soldate cu zeci de persoane decedate și alte peste o sută rănite grav. Ancheta a vizat lucrările efectuate în perioada 2006-2007, când pe acest sector de drum a fost aplicat un tratament bituminos cu criblură și emulsie cationică. Din ancheta Poliției a reieșit că „tratamentul bituminos” a fost aplicat pe o suprafață mai mică decât cea care a fost menționată în procesul verbal de recepție la terminarea lucrării. Astfel, procurorii anticorupție vor fi nevoiți să iasă pe teren și să măsoare lungimea reabilitată a DN 15D, datele urmând sa le compare cu cele din procesul verbal de recepție. Un alt aspect ce va trebui elucidat este cel legat de calitatea criblurii, o expertiză efectuată în acest sens scoțând la iveală aspecte cutremurătoare. Este vorba de folosirea unei cribluri neconforme care, în opinia experților, nu a făcut altceva decât să contribuie la creșterea numărului de accidente rutiere grave.

 Zeci de morți în accidentele petrecute pe DN 15D

 După aplicarea tratamentului bituminos cu criblură de o calitate incertă, numărul accidentelor rutiere grave, înregistrate pe DN 15D, a crescut îngrijorător. În anul 2008, pe DN 15 D s-au înregistrat 32 de accidente rutiere, soldate cu 13 morti, 37 răniti grav si 23 răniti usor. În 2009, cele 21 de accidente petrecute au dus la decesul a 8 persoane, rănirea gravă a 25 și rănirea ușoară a altor 21. Cele 26 de accidente înregistrate în 2010 au dus la decesul a 5 persoane, rănirea gravă a altor 28 și rănirea ușoară a 14. Anul 2011: 26 accidente, soldate cu 5 decese, 28 răniti grav, 14 răniti usor. În 2011 au avut loc 28 accidente rutiere, soldate cu 3 persoane decedate, 36 răniti grav si 25 răniti usor. Analiza făcută de Poliția Rutieră Neamț a stabilit că ceva este în neregulă cu proaspătul drum reabilitat, respectiv cu criblura aplicată. Cele mai multe evenimente au avut loc în zonele de drum în curbă, în conditii meteo deosebite, ploaie, ninsoare. Concluzia a fost că în aceste conditii meteo aderența pneurilor scade simțitor, aspect care a stat la producerea unor accidente grave de circulație. Situația a fost adusă în atenția Drumurilor Naționale, administratorul drumului, pentru a lua măsuri. Și au luat, însă abia în vara anului 2011, la 5-6 ani de la aplicarea criblurii cu probleme. Ce a făcut administratorul drumului? A frezat stratul de asfalt în toate zonele unde s-au înregistrat accidente grave. Numai că frezarea nu a eliminat definitiv pericolul producerii unor accidente rutiere grave deoarece, mai ales pe timp de iarnă, când apa din șanțurile șoselei frezate îngheța. A  urmat o altă măsură, respectiv turnarea unui strat de asflat în acele zone, însă acțiunea a fost de durată. Când au realizat că lucrurile sunt deosebit de complicate și anchetatorii au intrat pe firul afacerii, administratorul drumului a alocat fondurile necesare asfaltării DN 15D. Acum câteva luni, doar 5 km din DN 15D, tratat cu criblură în urmă cu zece ani, nu erau asfaltați.

Anchetă ca în România: Mortu-i vinovat!


Pe lângă frezarea porțiunilor periculoase pe de DN 15D, polițiștii au mai luat o decizie: au montat în zonele problemă indicatoare rutiere. Cele mai multe te atenționează să reduci viteza până la 50 km/h. Și uite așa, cele mai multe accidente rutiere au fost încadrate, în ceea ce privește cauza, la „neadaptarea vitezei la condițiile de drum”, fără se fi luat în calcul și calitatea proastă a carosabilului, respectiv acea criblură care devine extrem de alunecoasă în condiții de ploaie, burniță, etc. Cu alte cuvinte, mortul a fost cel vinovat de fiecare dată, mai puțin administratorul drumului. Abia în luna mai 2014, după ce presa locală a atras atenția în nenumărate rânduri că există o problemă cu criblura de pe DN 15D, polițiștii au deschis un dosar penal pentru a vedea dacă accidentele rutiere au fost sau nu influențate de calitatea criblurii. Expertiza tehnică a fost dispusă într-un accident rutier care a avut loc în data de 18 aprilie 2014, în apropierea Motelului Condor. Condiții de ploaie, drum drept: conducătorul unui autoturism Reanault Laguna, care se deplasa pe direcția Piatra Neamț-Roman, pierde inexplicabil controlul asupra volanului, pătrunde pe contrasens și intră în coliziune frontală cu un autoturism Peugeot, condus regulamentar de un ieșean. Impactul s-a soldat cu decesul ambilor conducători auto, a unei persoane din Peugeot, dar și cu rănirea gravă a altor doi pasageri.

Experții Geiger: s-a folosit criblură din agregate de râu și nu de carieră


Expertiza dispusă în dosar a concluzionat că accidentul s-a produs pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de drum, indicat fiind conducătorul autoturismului Renault. Neadaptarea vitezei a dus la pierderea aderenței, deraparea autoturismului și pierderea acestuia de sub control. Numai că expertul a mai specificat un lucru, și anume că producerea accidentului putea fi influențată și de calitatea suprafeței de rulare de pe sectorul de drum unde s-a înregistrat tragedia rutieră. Astfel, o echipă de polițiști, însoțită de un procuror romașcan, s-a deplasat, în data de 26 ianuarie 2015, pe tronsonul unde a avut loc tragicul eveniment rutier și, în prezența reprezentanților CNADNR, au prelevat două mostre din carosabil. Spre surprinderea anchetatorilor, cei de la CNADNR au refuzat să semneze procesul verbal întocmit ca urmare a prelevării mostrelor ce au fost trimise la un laborator specializat din Sibiu. Concluzia specialiștilor a fost de-a dreptul cutremurătoare: criblura folosită la tratamentul bituminos din 2006-2007 era neconformă. „Drumul național DN 15 D a fost supus unui tratament bituminous executat la rece, dublu invers, iar primul strat are în componență agregate de râu concasate de tip nisip și pietriș cuprinse în intervalul 0-6 mm într-o proporție de 55-60% din amestecul total”, se arată în documentul ajuns la DNA Bacău. Standardele statului roman, la capitolul construcția drumurilor naționale, nu admit folosirea agregatelor de râu în mixturile folosite la reabilitarea drumurilor naționale. A urmat un pas serios în desfășurarea anchetei, respectiv ridicarea documentelor de la sediul DRDP Iași privind lucrările efectuate în 2006-2007 pe DN 15D.  Așa s-a constatat că lucrările au fost executate de SC Sorocam SRL București, la care acționar majoritar (75,03% ) este o firmă franceză, în timp ce CNADN deține 24,97% din acțiuni. În caietul de sarcini în care erau specificate detaliile tehnice se prevedea clar că „nu sunt admise criblurile rezultate din concasarea agregatelor de balastieră”. Păi dacă nu era permisă piatra de balastieră, cum de a apărut în tratamentul aplicat? Simplu, spun unii. Și anume că un patron de balastieră din Neamț, cu ceva intrare politică,  a reușit să livreze, contra cost bineîneles, piatră de râu ce a fost folisită în locul pietrei de carieră.

Interesant este că în documentele firmei Sorocam apar acte ce atestă achiziționarea de agregate minerale de carieră (n.r. o piatră cu un coeficient de aderență mult mai bună decât piatra de râu) de la SC Calcarul Pojorâta SA Suceava. Numai că, într-o adresă transmisă anchetatorilor, cei de la Calcarul Pojorâta au comunicat că în cursul anului 2006 nu au livrat produse de carieră celor de la Sorocam. Mai mult decât atât, polițiștii au mai constatat că cei de la CNADNR au plătit mai mult decât a realizat constructorul. Asta s-a constatat în urma măsurătorilor făcute pe teren și din confruntarea cu actele din procesul verbal de recepție. Astfel, CNADNR a facut deconturi pentru lucrări efectuate pe 44,3, km, când în realitate sunt 43,6 km. O diferență de 700 de metri, pentru care s-a plătit în plus. Din banii noștri, bineînteles. Iar măsurătorile au fost făcute cu aparatură specială ce a fost montată pe o mașină a Poliției Rutiere. Cu ocazia acestei acțiuni, s-a constatat că distanța între două borne kilometrice de pe DN 15 D este de 531 metri, nu de un kilometru așa cum este normal. Iar ca tabloul nepăsării să fie complet, trebuie amintit că CNADNR-ul a fost sesizat cu privire la calitatea proastă a lucrărilor, însă nimeni nu a mișcat nici un deget. În august 2006, laboratorul DRDP Iași atrăgea atenția conducerii că lucrarea de tratament nu corespunde din punct de vedere calitativ și că există porțiuni de agregat dezlipit, din cauză că criblura folosită este mai rară, ca și cum ar fi mai puțină decât s-a stabilit în rețetă. În iunie 2006, cei de la Secția de Drumuri Naționale Piatra Neamț reclamau, în două rânduri, calitatea proastă a lucrării si solicitau o intervenție de urgență pentru rezolvarea problemei. A auzit cineva??? Da, însă după aproape zece ani de la efectuarea lucrărilor, timp în care zeci de persoane au murit în accidente rutiere petrecute pe un drum tratat cu criblură neconformă.

 Daniel MURARU

 

 

Facebooktwittergoogle_pluslinkedin

4 Comentarii la DNA dă cu tifla Poliției și scapă de un dosar exploziv privind fapte de corupție

  1. Mircea   februarie 16, 2017 at 5:58 pm

    Pai legea se aplica numai in cazul fraierilor de rand, smecherii dorm linistiti, iar DNA vegheaza!

    Răspunde
  2. valisor   februarie 16, 2017 at 6:29 pm

    Asta nu e țara lui Papură-Vodă, să merge DNAu așa, de capu lor! Dacă le spune că este, atunci există, dar dacă le spune că nu-i, păi de unde nu-i nici Dumnezeu nu cere. Deci, dacă le-a spus că nu-i, atunci clar că nu există și dacă nu există, nu-i. Ajutooor! am nimerit în mintea lui Ciordache și mă tot întreb, da degeaba, unde e ieșirea.

    Răspunde
  3. Eulampie Petcu   februarie 17, 2017 at 1:55 pm

    Domnilor fosti tovarasi,
    se adevereste pe deplin ca romanii sunt banditi din nastere.
    Daca nu toti, dar la cel putin 95% se adevereste.
    Cum e posibil ca DNA care trebuie sa fie o ,, Institutie de Onoare” sa nu poti sa ai incredere ?
    Comunismul a avut ceva bun, caci i-a pus pe toti acesti banditi la perete.
    Politicienii vostrii sunt total incapabili dar si pusi numai si numai pe inbogatire cu orice pret.
    In realitate e numai o adunatura de incapabili care nu au in cap decat cum sa se imbogateasca fraudulos.
    Politicienii vostrii nu sunt capabili de a se evidentia in Europa ca si Polonezii ,Tarile Baltice, et.et.,si sa se mandreasca cu initiativele lor realizate in Tara.
    Democratia pt.acesti 95% inseamna nu libertate politica ci jegmaneala cu orice pret.
    Politicienii, avocatii si procurorii se comporta ca elita politica aleasa de Dumnezeu care-si permit orice murdarie.
    Prostia lor este asa de grotesca incat nu pricep ca ei au fost alesi de oameni sa le reprezinte interesele, ca ei primesc un salariu dela Bugetul Statului deci din inpozitele poporului pe care ar trebui sa-l slujasca ,si nu sa-l jefuiasca.
    Ei inearca pe toate caile sa gaseasca portite prin care sa ocoleasca legea, de a se apara si a legaliza conruptia.
    V-ati facut de rusine in toata Europa care va priveste su scarba si desgust pt.conruptia voastra fara sfarsit.
    Si unii mai vor ca Basarabia sa li se alature.
    La ce?
    La furat?
    Voi oaneni de nimica.
    Mai bine i-ati spinzura pe toti cei 95%, ca de altfel poluiaza aerul si e pacat caci ii intoxica pe cei 5 %.

    Răspunde
  4. Cazacu   februarie 17, 2017 at 10:46 pm

    La ROZNOV toata albia Bistritei a fost stoarsa efectiv de piatra.De ce oare?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.