MOARTEA UMBLĂ PE ȘOSELE, POLIȚIȘTII MĂSOARĂ DRUMURI

Home » Investigații » MOARTEA UMBLĂ PE ȘOSELE, POLIȚIȘTII MĂSOARĂ DRUMURI

By admin on august 26, 2016. 2 Comments

Toți proprietarii de autovehicule din această țară sunt obligați de lege să achite taxa de drum la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Națională (CNADNR). Numai că fondurile de miliarde de euro pe care le are la dispoziție administratorul național al drumurilor, nu sunt folosite întotdeauna corect. Iar acest lucru este confirmat de starea jalnica a șoselelor din țară, lipsa autostrăzilor, a unei infrastrucuri rutiere moderne în general. Ce te faci însă atunci când cel căruia îi dai bani să-ți facă drumuri bune, ți-i cheltuiește prost, punându-ți și viața în pericol? Cam așa au stat lucrurile în cazul DN 15D, drum ce a suferit, în urmă cu zece ani, un tratament bituminos de proastă calitate, după cum s-a constatat într-o primă fază a anchetei penale. Concret, expertiza atestă faptul că s-a folosit piatră de râu, material interzis la astfel de lucrări. Mai mult, CNADNR a decontat mai mult decât s-a executat. Măsurătorile au arătat o diferență de 700 de metri liniari pentru care s-a plătit în plus.

Lucrările de reabilitare a drumului DN 15D, cel care face legătura între orașele Piatra Neamț și Roman, au fost făcute într-o totală bătaie de joc. Asta au constatat polițiștii nemțeni care au făcut o anchetă pentru a stabili dacă starea carosabilului a influențat în vreun fel numărul mare de accidente rutiere petrecute pe acest tronson și soldate cu zeci de persoane decedate și alte peste o sută rănite grav. Ancheta a vizat lucrările efectuate în perioada 2006-2007, când pe acest sector de drum a fost aplicat un tratament bituminos cu criblură și emulsie cationică.

Cum polițiștii și-au declinat competența în acest caz, pe motiv de „indicii serioase privind săvârșirea unor fapte de corupție”, urmează ca procurorii anticorupție din cadrul Serviciului Teritorial Bacău să continue investigațiile. Două sunt aspectele ce vor fi luate în calcul: calitatea criblurii care a fost folosită la tratamentul DN 15D, lucrări făcute în urmă cu vreo 10 ani, dar și lungimea șoselei care nu „bate„ în acte cu ceea ce au găsit polițiștii pe teren. Concret, din ancheta Poliției a reieșit că „tratamentul bituminos” a fost aplicat pe o suprafață mai mică decât cea care a fost menționată în procesul verbal de recepție la terminarea lucrării. Astfel, procurorii anticorupție vor fi nevoiți să iasă pe teren și să măsoare lungimea reabilitată a DN 15D, datele urmând sa le compare cu cele din procesul verbal de recepție. Un alt aspect ce va trebui elucidat este cel legat de calitatea criblurii, o expertiză efectuată în acest sens scoțând la iveală aspecte cutremurătoare. Este vorba de folosirea unei cribluri neconforme care, în opinia experților, nu a făcut altceva decât să contribuie la creșterea numărului de accidente rutiere grave.

Morți mulți, măsuri puține

După aplicarea tratamentului bituminos cu criblură de o calitate incertă, numărul accidentelor rutiere grave, înregistrate pe DN 15D, a crescut îngrijorător. În anul 2008, pe DN 15 D s-au înregistrat 32 de accidente rutiere, soldate cu 13 morti, 37 răniti grav si 23 răniti usor. În 2009, cele 21 de accidente petrecute au dus la decesul a 8 persoane, rănirea gravă a 25 și rănirea ușoară a altor 21. Cele 26 de accidente înregistrate în 2010 au dus la decesul a 5 persoane, rănirea gravă a altor 28 și rănirea ușoară a 14. Anul 2011: 26 accidente, soldate cu 5 decese, 28 răniti grav, 14 răniti usor. În 2011 au avut loc 28 accidente rutiere, soldate cu 3 persoane decedate, 36 răniti grav si 25 răniti usor. Analiza făcută de Poliția Rutieră Neamț a stabilit că ceva este în neregulă cu proaspătul drum reabilitat, respectiv cu criblura aplicată. Cele mai multe evenimente au avut loc în zonele de drum în curbă, în conditii meteo deosebite, ploaie, ninsoare. Concluzia a fost că în aceste conditii meteo aderența pneurilor scade simțitor, aspect care a stat la producerea unor accidente grave de circulație.

 

Situația a fost adusă în atenția Drumurilor Naționale, administratorul drumului, pentru a lua măsuri. Și au luat, însă abia în vara anului 2011, la 5-6 ani de la aplicarea criblurii cu probleme. Ce a făcut administratorul drumului? A frezat stratul de asfalt în toate zonele unde s-au înregistrat accidente grave. Numai că frezarea nu a eliminat definitiv pericolul producerii unor accidente rutiere grave deoarece, mai ales pe timp de iarnă, când apa din șanțurile șoselei frezate îngheța. A  urmat o altă măsură, respectiv turnarea unui strat de asflat în acele zone, însă acțiunea a fost de durată. Când au realizat că lucrurile sunt deosebit de complicate și anchetatorii au intrat pe firul afacerii, administratorul drumului a alocat fondurile necesare asfaltării DN 15D. Acum câteva luni, doar 5 km din DN 15D, tratat cu criblură în urmă cu zece ani, nu erau asfaltați.

Anchetă ca în România: Mortu-i vinovat!

Pe lângă frezarea porțiunilor periculoase pe de DN 15D, polițiștii au mai luat o decizie: au montat în zonele problemă indicatoare rutiere. Cele mai multe te atenționează să reduci viteza până la 50 km/h. Și uite așa, cele mai multe accidente rutiere au fost încadrate, în ceea ce privește cauza, la „neadaptarea vitezei la condițiile de drum”, fără se fi luat în calcul și calitatea proastă a carosabilului, respectiv acea criblură care devine extrem de alunecoasă în condiții de ploaie, burniță, etc. Cu alte cuvinte, mortul a fost cel vinovat de fiecare dată, mai puțin administratorul drumului. Abia în luna mai 2014, după ce presa locală a atras atenția în nenumărate rânduri că există o problemă cu criblura de pe DN 15D, polițiștii au deschis un dosar penal pentru a vedea dacă accidentele rutiere au fost sau nu influențate de calitatea criblurii. Expertiza tehnică a fost dispusă într-un accident rutier care a avut loc în data de 18 aprilie 2014, în apropierea Motelului Condor. Condiții de ploaie, drum drept: conducătorul unui autoturism Reanault Laguna, care se deplasa pe direcția Piatra Neamț-Roman, pierde inexplicabil controlul asupra volanului, pătrunde pe contrasens și intră în coliziune frontală cu un autoturism Peugeot, condus regulamentar de un ieșean. Impactul s-a soldat cu decesul ambilor conducători auto, a unei persoane din Peugeot, dar și cu rănirea gravă a altor doi pasageri.

Experții Geiger: s-a folosit criblură din agregate de râu și nu de carieră

Expertiza dispusă în dosar a concluzionat că accidentul s-a produs pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de drum, indicat fiind conducătorul autoturismului Renault. Neadaptarea vitezei a dus la pierderea aderenței, deraparea autoturismului și pierderea acestuia de sub control. Numai că expertul a mai specificat un lucru, și anume că producerea accidentului putea fi influențată și de calitatea suprafeței de rulare de pe sectorul de drum unde s-a înregistrat tragedia rutieră. Astfel, o echipă de polițiști, însoțită de un procuror romașcan, s-a deplasat, în data de 26 ianuarie 2015, pe tronsonul unde a avut loc tragicul eveniment rutier și, în prezența reprezentanților CNADNR, au prelevat două mostre din carosabil. Spre surprinderea anchetatorilor, cei de la CNADNR au refuzat să semneze procesul verbal întocmit ca urmare a prelevării mostrelor ce au fost trimise la un laborator specializat din Sibiu. Concluzia specialiștilor a fost de-a dreptul cutremurătoare: criblura folosită la tratamentul bituminos din 2006-2007 era neconformă. „Drumul național DN 15 D a fost supus unui tratament bituminous executat la rece, dublu invers, iar primul strat are în componență agregate de râu concasate de tip nisip și pietriș cuprinse în intervalul 0-6 mm într-o proporție de 55-60% din amestecul total”, se arată în documentul ajuns la DNA Bacău. Standardele statului roman, la capitolul construcția drumurilor naționale, nu admit folosirea agregatelor de râu în mixturile folosite la reabilitarea drumurilor naționale. A urmat un pas serios în desfășurarea anchetei, respectiv ridicarea documentelor de la sediul DRDP Iași privind lucrările efectuate în 2006-2007 pe DN 15D.  Așa s-a constatat că lucrările au fost executate de SC Sorocam SRL București, la care acționar majoritar (75,03% ) este o firmă franceză, în timp ce CNADN deține 24,97% din acțiuni. În caietul de sarcini în care erau specificate detaliile tehnice se prevedea clar că „nu sunt admise criblurile rezultate din concasarea agregatelor de balastieră”. Păi dacă nu era permisă piatra de balastieră, cum de a apărut în tratamentul aplicat? Simplu, spun unii. Și anume că un patron de balastieră din Neamț, cu ceva intrare politică,  a reușit să livreze, contra cost bineîneles, piatră de râu ce a fost folisită în locul pietrei de carieră.

Interesant este că în documentele firmei Sorocam apar acte ce atestă achiziționarea de agregate minerale de carieră (n.r. o piatră cu un coeficient de aderență mult mai bună decât piatra de râu) de la SC Calcarul Pojorâta SA Suceava. Numai că, într-o adresă transmisă anchetatorilor, cei de la Calcarul Pojorâta au comunicat că în cursul anului 2006 nu au livrat produse de carieră celor de la Sorocam. Mai mult decât atât, polițiștii au mai constatat că cei de la CNADNR au plătit mai mult decât a realizat constructorul. Asta s-a constatat în urma măsurătorilor făcute pe teren și din confruntarea cu actele din procesul verbal de recepție. Astfel, CNADNR a facut deconturi pentru lucrări efectuate pe 44,3, km, când în realitate sunt 43,6 km. O diferență de 700 de metri, pentru care s-a plătit în plus. Din banii noștri, bineînteles. Iar măsurătorile au fost făcute cu aparatură specială ce a fost montată pe o mașină a Poliției Rutiere. Cu ocazia acestei acțiuni, s-a constatat că distanța între două borne kilometrice de pe DN 15 D este de 531 metri, nu de un kilometru așa cum este normal. Iar ca tabloul nepăsării să fie complet, trebuie amintit că CNADNR-ul a fost sesizat cu privire la calitatea proastă a lucrărilor, însă nimeni nu a mișcat nici un deget. În august 2006, laboratorul DRDP Iași atrăgea atenția conducerii că lucrarea de tratament nu corespunde din punct de vedere calitativ și că există porțiuni de agregat dezlipit, din cauză că criblura folosită este mai rară, ca și cum ar fi mai puțină decât s-a stabilit în rețetă. În iunie 2006, cei de la Secția de Drumuri Naționale Piatra Neamț reclamau, în două rânduri, calitatea proastă a lucrării si solicitau o intervenție de urgență pentru rezolvarea problemei. A auzit cineva??? Da, însă după aproape zece ani de la efectuarea lucrărilor, timp în care zeci de persoane au murit în accidente rutiere petrecute pe un drum tratat cu criblură neconformă. În prezent, DNA Bacău încearcă să elucideze toate aspectele constatate de către polițiștii nemțeni, cercetările fiind efectuate, cel puțin deocamdată, sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu.

Daniel MURARU

Facebooktwittergoogle_pluslinkedin

2 Comentarii la MOARTEA UMBLĂ PE ȘOSELE, POLIȚIȘTII MĂSOARĂ DRUMURI

  1. PARATH ION   august 26, 2016 at 5:53 pm

    In cazul asta , avem de a face cu criminali iar rudele celor raniti sau decedati pe acest drum ar trebui sa se constituie intr-o asociatie si sa ceara despagubiri.Iar despagubirile sa le suporte cei care au efectuat lucrarile in solidar cu cei care au receptionat lucrarile.CNADNR este o gasca de hoti care daca te prind fara rovigneta te ard la buzunar , asa ca ar trebui lasati si hotii care conduc aceasta institutie fara izmene in fund.De asta se bat partidele dupa alegeri , sa-si puna oameni la conducerea CNADNR pentru ca este o vaca de muls.Sa nu mai vorbim de faptul ca ar trebui sa stea la “umbra ” ani multi toti hotii astia care calca pe cadavre doar sa-si umple buzunarele.Plinge puscaria dupa ei…

    Răspunde
  2. cristinel   septembrie 3, 2016 at 5:18 pm

    Curaj , nebunie sau pur si simplu … ziarist.
    In sfarit un ziar cu “tupeul” de a scrie fara menajamente.
    Bafta!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.