MEDICUL CIOCÂLTEU ȘI AFACEREA „TOMOGRAFUL” DE LA NEAMȚ

Home » Amintiri din capitalism » MEDICUL CIOCÂLTEU ȘI AFACEREA „TOMOGRAFUL” DE LA NEAMȚ

By admin on august 25, 2016. No Comments

CiocalteuAlexandru (Copy)

* trimis recent în judecată de DNA pentru fapte grave de corupție, medicul Ciocâlteu a mai fost anchetat în trecut pentru fapte similare pe care le-ar fi comis în Neamț * este vorba de celebrul dosar “Tomograful”, investigat de polițiștii nemțeni * în toamna anului 1998, Ciocâlteu, în calitatea sa dublă de director al Spitalului “Sf. Ioan” din București și secretar de stat în Ministerul Sănătății, a girat achiziționarea a două computere tomograf * unul a ajuns la spitalul bucureștean, iar celălalt la Spitalul Județean Neamț * pentru plata celor două tomografe, de la bugetul de sănătate au fost platiti 18,5 miliarde de lei vechi, mai bine decât dublul sumei pe care îl achitase firma furnizoare *

Sistemul de sănătate din România este profund corupt, iar acest lucru este bine știut de toți cei care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Sănătății în perioada post decembristă. Nu a fost ministru care să nu clameze cancerul corupției care a acaparat sistemul, însă nici unul dintre ei nu a luat măsuri clare pentru a stopa fenomenul. Bineînțeles că toate acestea nu ar fi fost posibile fără susținerea celor care sunt plătiți pentru a veghea la respectarea legii, oameni care, în loc să-i pedepsească pe cei care au jefuit bugetul de sănătate, i-au făcut scăpați. Și uite așa, jefuitorii acestei țări au prins tupeu, iar caracatița corupției s-a dezvoltat atât de tare, încât cu greu va putea fi distrusă. S-a ajuns până acolo încât celor mai mulți politicieni, ajunși pentru o perioadă scurtă de timp în funcții de conducere, li se pare că au dreptul să fure cu nerușinare. Iar când DNA-ul îi trage de mânecuță, nu știu să facă altceva decât se autovictimizeze, placa cel mai des auzită fiind cea a răzbunării politice. Revenind la sistemul de sănătate din România, singura concluzie care poate fi trasă acum, după 26 și ceva de ani de la Revoluție, este aceea că el a fost o bună vacă de muls pentru șleahta politică, indiferent de culoarea ei, care a ajuns la guvernare în această țară. Dosarul “Tomograful”, care a făcut vâlvă în județul Neamț, ajungând până la București la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000, este unul dintre cele mai bune exemple în acest sens. Numai că, nu-i așa, era perioada când dreptatea umbla prin România cu capul spart. Și nu o să discutăm despre aspectul penal al acestui dosar, pentru că toți cei trimiși în judecată au fost achitați de către instanță. Și nu vom discuta nici despre sutele de ore pierdute de către polițiști cu anchetarea acestui dosar sau despre sumele exorbitante cheltuite cu investigațiile. Vom vorbi numai despre partea morală a lui, respectiv despre cum a reușit la vremea respectivă Ministerul Sănătății să cumpere două tomografe, unul pentru Spitalul Județean Neamț, celălalt pentru Spitalul Sf. Ioan din București, plătind de două ori mai mult decât prețul de fabrică al aparatelor.

Era perioada în care românii pierdeau ore întregi la farmacii, stand la cozi pentru a-și lua rețetele compensate. Pentru că da, la acea vreme erau probleme mari cu fondurile pentru rețete compensate. Și atunci spitalele sufereau acut de lipsa de medicamente, material sanitare, dezinfectanți de calitate, etc. Și atunci, ca și acum în anumite cazuri, bolnavii erau trimiși să-și cumpere medicamente de la farmaciile din oraș. Aceste lucruri erau cunoscute de mai marii Sănătății de la acea vreme, însă au fost tratate cu dispreț, interesul lor de îmbogățire fiind mult mai puternic decât grija pe care trebuia să le-o poarte bolnavilor. Și, așa cum spuneam, afacerea “Tomograful” este mai mult decât elocventă în acest sens. Unul dintre artizanii acestei afaceri, dacă nu cumva chiar „șef coordinator”, a fost medicul Alexandru Ciocâlteu, fost secretar de stat la Sănătate (1998 – 1999) și președinte CNSAS (1999 – 2000), care în urmă cu două luni a fost trimis în judecată pentru fapte grave de corupție, comise în calitatea sa de director al Spitalului “Sf. Ioan” din București.

Cumpărau patru tomografe cu banii dați pe două

În luna iunie 2001, polițiștii nemțeni, care făcuseră cercetări în cazul achiziției tomografului de la Spitalul Județean Neamț, au cerut disjungerea cauzei în ceea ce-l privea pe medicul Ciocâlteu, acuzat de abuz în serviciu în formă calificată. Oamenii legii constataseră că Alexandru Ciocâlteu fusese implicat în afacerea “Tomograful”, în calitatea sa de fost secretar de stat la Sănătate. S-a ajuns la această concluzie după ce s-a constatat ca Ciocâlteu jonglase cu alocările bugetare pentru achiziția tomografelor. Cert este că un computer tomograf, identic cu cel cumpărat de Spitalul Județean Neamț în septembrie 1998, a fost achiziționat și de Spitalul “Sf. Ioan”, unde director era Ciocâlteu. Firma Trans Euro Invest SRL București, care a câștigat licitațiile pentru livrarea celor două aparate, a plătit producătorului 7,77 miliarde lei vechi. În urma celor două licitații, tomografele au fost vândute cu aproape 19 miliarde de lei vechi. Specialiștii care făcut expertizele contabile și tehnice din dosar au constatat, pe baza declarațiilor vamale de import, că Trans Euro Invest SRL a achiziționat cele  două computere tomograf de la Medrom Medical Systems Luxemburg (firma producătoare), plătind 594.000 de dolari americani. În moneda națională, la cursul din acea vreme, era vorba de peste 7,7 miliarde de lei vechi. Ei bine, firma din București a obținut mai mult decât dublu din vânzarea către cele două spitale a tomografelor. În faza urmăririi penale, prejudiciul a fost stabilit de experți la 6.4 miliarde de lei vechi, anchetatorii propunând ca acesta să fie recuperat de la firma bucureșteană, dar și de la cei acuzați în dosar. Înainte de a mai aminti că licitația de la Neamț a fost una cu strigături, la propriu, să spunem că telenovela penală, în hora căreia au fost prinși și șefii sănătății nemtene din acea perioadă, nu a dus la condamnarea nici unui inculpat, dar nici la recuperarea prejudiciului. Cât privește licitația de la Neamt, aceasta a avut loc pe data de 15 octombrie 1998 și s-a lăsat cu un scandal monstru: firme cu renume în domeniu, de genul Philips, Siemens sau General Electrics, au pierdut licitația în favoarea societății Trans Euro Invest SA. Cea din urmă se clasase pe poziția a doua, însă a avut loc o recalculare a punctajului și a așa a fost declarată cîștigătoare. Licitația a fost contestată, însă cei care au făcut-o nu au avut câștig de cauză.

Soluția în cazul medicului Ciocâlteu a fost de scoatere de sub urmărire penală. Numai că dacă Alexandru Ciocâlteu a scăpat fără să răspundă în afacerea “Tomograful”, va fi destul de greu să scape basma curată din dosarul în care a fost trimis în judecată de DNA, doctorul fiind acuzat, printre altele, de luare de mită. Cât privește activitatea politică a medicului Ciocâlteu, pentru că fără ea nu ar fi ocupat funcții atât de generoase, trebuie spus că a fost susținut de PNȚ-CD cât a fost secretar de stat la Ministerul Sănătății(1998-1999). S-a dezis de țărăniști, iar în 2004 a intrat în Camera Deputaților pe listele PRM de la Olt. S-a lepădat de Vadim în iunie 2005, când a trecut la PD, iar de aici a ajuns, în toamna lui 2007, la PDL. Din 2008 a revenit ca manager la Spitalul Sf. Ioan din București. Văzând acum comunicatul DNA, putem spune că-l înțelegem pe domnul doctor, activitatea medicală fiind mult mai prolifică decât cea politică. Cel putin in cazul său.

Iata comunicatul DNA din data de 24.06.2016:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpaților:

CIOCÂLTEU ALEXANDRU, la data faptelor manager al Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan” București, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, adică a primit, ani buni, șpagă de la o firmă care avea contract cu Spitalul Clinic de urgență “Sf. Ioan”, pe care l-a condus ani buni în calitate de manager.

LAZĂR PETRUȚA, la data faptelor manager, ulterior director economic al Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan” București, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2008, în urma unei înțelegeri prealabile, inculpata Lazăr Petruța, în calitate de manager interimar, i-a pretins unei persoane ca, după încheierea unui contract între Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” București și firma reprezentată de respectiva persoană, acesta din urmă să îi dea, cu titlu de mită, un procentaj de 5 % din valoarea contractului.

Ca urmare, în perioada ianuarie 2009 până în august 2009, în calitate de manager, inculpata Lazăr Petruța a primit de la respectiva persoană, cu titlu de mită, suma de 160.000 lei pentru a facilita încheierea și derularea contractului de mai sus (inclusiv efectuarea plăților către firma respectivă și încheierea de acte adiționale).

Începând cu a doua jumătate a anului 2009, după ce inculpatul Ciocâlteu Alexandru a preluat funcția de manager al Spitalului “Sf. Ioan”, acesta i-a pretins aceleiași persoane, un procentaj de 5% din valoarea plăților și a primit, lunar, cu titlu de mită, din septembrie 2009 până în noiembrie 2013 inclusiv, direct sau prin intermediul inculpatei Lazăr Petruta, câte 10.000 lei pentru sine, pentru derularea contractului ante-menționat, cunoscând că respectivul contract a fost încheiat în condiții nelegale, inclusiv pentru semnarea actelor adiționale în anii 2012 și 2013 și pentru facilitarea efectuării plăților.

În total, suma primită de inculpatul Ciocâlteu Alexandru, în perioada 2009-2013, pentru îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, este de 510.000.

Începând cu a doua jumătate a anului 2009, inculpata Lazăr Petruța a devenit director economic al Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan” București. În această calitate, ea a primit, timp de 6 luni, suma de 20.000 lei lunar, de la reprezentantul firmei care avea în derulare contractul cu spitalul, bani pe care i-a împărțit în mod egal cu managerul Ciocâlteu Alexandru. Prin urmare, în cele 6 luni, Lazăr Petruța a mai primit 60.000 lei.

În perioada martie 2010- noiembrie 2013, prin intermediul inculpatului Ciocâlteu Alexandru, Lazăr Petruța a mai primit suma totală de 450.000 lei (10.000 lei lunar), cunoscând proveniența și scopul primirii și semnând în acea perioadă documente care vizau relația contractuală a spitalului cu acea firmă.

În total, inculpata Lazăr Petruța a primit cu titlu de mită, pentru îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, în perioada 2009-2013, suma de 670.000 lei.

În vederea confiscării speciale și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor imobile și asupra unor sume de bani în lei și valută aparținând inculpaților LAZĂR PETRUȚA și CIOCÂLTEU ALEXANDRU.

Prezentul dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunerea menținerii măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru ambii inculpați și a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Daniel MURARU

Facebooktwittergoogle_pluslinkedin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *